Roller-coaster = leziuni cerebrale?

Cum lumea deja ȋși face planuri de vacanță, ne-am gândit să vă aducem ȋn prim plan o controversă care se dezbate de un deceniu fără a fi ȋncă tranșată clar: problema parcurilor de distracții și a eventualelor pericole pe care le prezintă acestea.

Ȋn ultimii zece ani, tot mai multe studii ridică problema eventualelor traume cerebrale cauzate de cursele ȋn roller-coaster-ele din parcurile de distracții. Aceste studii dezbat problema modului ȋn care este afectat creierul pe parcursul unei astfel de experiențe.

Cum roller-coaster-ele au devenit din ce ȋn ce mai populare, acestea au devenit și din ce ȋn ce mai aventuroase, ȋncercând să satisfacă nevoia de adrenalină a amatorilor. Astfel, ȋn unele cazuri, cursele pot atinge viteze de peste 150 km la oră pe distanțe scurte, iar corpul uman poate fi supus unor forțe gravitaționale de până la 5G ȋn cazul unor schimbări bruște de direcție și accelerație, efect similar unui accident de circulație cu impact frontal la viteză mare.

Un studiu publicat de Asociația Americană de Neurochirurgie explică faptul că nu viteza este cea care afectează negativ corpul și ar putea cauza traume cerebrale, precum hematom subdural sau leziuni la nivelul coloanei cerebrale cervicale, ci efectul de “bici” la care este supus corpul atunci când se produc schimbări bruște de direcție sau modificări bruște de viteză, capul mișcându-se ȋn direcție opusă corpului, datorită accelerației gravitaționale și inerției. Astfel, creierul, deși este protejat de craniu și de lichidul cefalorahidian, poate suferi leziuni severe.

Totuși, cazurile de traume cerebrale documentate ca având legătură cu parcurile de distracții și cursele nebunești la viteze mari nu au putut fi catalogate ca exclusiv cauzate de roller-coastere. Persoanele cu cel mai mare grad de risc de acest tip sunt cele cu afecțiuni pre-existente, precum tensiune arterială mare, leziuni sau afecțiuni ale mușchilor gâtului, precum și persoanele cu afecțiuni cardiace și cele care iau anticoagulante (medicamente care diluează sângele).

Astfel, au fost documentate cazuri de anevrisme cerebrale care s-au rupt datorită presiunii intra-craniene crescute ȋn timpul curselor de roller-coaster, precum și cazuri de persoane care au coborât din cursă cu dureri severe de cap, fiind mai apoi diagnosticate cu hematom subdural. Unele cazuri au fost chiar fatale. Ȋn toate aceste cazuri roller-coaster-ele au fost considerate de către medici drept cauze principale sau secundare ale traumelor cerebrale.

Ȋnsă există și studii independente și unele studii finanțate de mari companii de parcuri de distracții care dezmint astfel de acuzații, susținând că forțele gravitaționale care acționează asupra corpului ȋn astfel de curse nu sunt suficiente pentru a cauza astfel de traume cerebrale și, statistic vorbind, este mai crescut riscul unui accident auto ȋn drumul spre sau dinspre parc decât riscul unei traume cerebrale cauzată de cursa ȋn roller-coaster.

Un studiu efectuat de cercetători ai NASA și ai Asociației Americane de Neurochirurgie este ȋn desfășurare, nefiind dezvăluite ȋncă nici un fel de rezultate. Ȋnsă, ca măsuri de precauție, ȋn Japonia, ȋn Marea Britanie și, mai nou, ȋn unele state din Statele Unite au fost reglementate forțele G maxime la care pot fi supuși clienții parcurilor de distracții, precum și durata cât aceste forțe acționează asupra corpului și alti factori care sunt considerați “de risc”.

Astfel, deși nu există o concluzie clară dacă roller-coaster-ele pot cauza traume cerebrale prin cursele extreme la care ȋși supun clienții, au fost destule cazuri ȋn care mari companii, precum Walt Disney și Six Flags Inc au plătit daune de valori confidențiale persoanelor care au suferit astfel de traume ȋn parcurile lor. Așadar, pentru cei care știu că prezintă un factor de risc, este indicat să nu se aventureze, oricât de avizi de adrenalină ar fi, iar pentru ceilalți pasionați de curse spectaculoase ȋn trenulețe coborând ȋn spirale la viteze amețitoare, asumați-vă riscul ȋn mod conștient, pentru că un anumit grad de risc există, fie el de traumatisme cerebrale sau de alt timp de traume sau afecțiuni! Mișcarile la care este supus organismul ȋn aceste curse nu sunt tocmai cele pentru care a fost proiectat corpul uman, așa ȋncât, ca ȋn cazul oricărei alte pasiuni, noi vă sfătuim la moderație!

Sursa foto: bestandflatt.com, bostonchildbraininjury.com, dreamstime.com

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *